Axel Munthe a fost un mare iubitor de câini, credea astfel că trebuie să fie un rai al animalelor(aşa cum vreau şi eu să existe) : "Dacă este un cer pentru noi, trebuie să fie şi-un cer pentru animale."
Vineri dimineaţă, când mergeam spre şcoală, am văzut pe trotuar o pisică care probabil murise din cauza frigului, puţin mai departe în fiecare dimineaţă un om aduce mâncare unor pisici care supravieţuiesc frigului fiecărei nopţi...
Vă mulţumesc mult pentru această lectură care îmi va aminti că în această lume încă mai sunt oameni frumoşi.
Nici nu ştii cât mă bucur să aud că cititul rămâne pasiunea ta.
RăspundețiȘtergereÎn ceea ce priveşte oamenii, ai încredere: există mulţi îngeri trăitori printre noi - cei care suntem şi buni şi răi... dar chiar şi în omul cel mai rău vei putea descoperi un bob de lumină.
Cititul va rămâne mereu pasiunea mea, pentru că sunt trăiri pe care nu mi le poate da nimic altceva precum reuşesc cărţile.
RăspundețiȘtergereÎn sensul acesta sigur voi învăţa ceva şi din "Demonii" de F.M. Dostoievski.
Emilia, sunt bucuros sa vad un alt om care isi alege sa parcurga un drum similar celui pe care l-am strabatut eu in viata. Ma refer la pasiunea ta pentru citit. Vin cu drag la tine.
RăspundețiȘtergereNu ştiu ce voi alege să devin mai târziu, dar ştiu că voi rămâne aceeaşi ahtiată de cărţi şi lecturi. Şi eu citesc cu drag blogurile dumneavoastră.
RăspundețiȘtergere