sâmbătă, 22 octombrie 2011

Cartea de la San Michele

  Cu mult timp în urmă doamna Diana mi-a dat să citesc o carte unică, pe care la vremea aceea nu am înţeles-o foarte bine, însă în fiecare seară mă opresc asupra ei sau asupra altor cărţi să citesc chiar şi numai câteva rânduri. Adesea citesc fragmente din "În Vechiul Turn", parte a cărţii ce mi se pare a fi sublimă, iar de fiecare dată când o citesc găsesc că sunt cuvinte anume alese să îmi rămână veşnic în minte şi să mă facă să plâng gândindu-mă la fapte din viaţă...
Axel Munthe a fost un mare iubitor de câini, credea astfel că trebuie să fie un rai al animalelor(aşa cum vreau şi eu să existe) : "Dacă este un cer pentru noi, trebuie să fie şi-un cer pentru animale." 
Vineri dimineaţă, când mergeam spre şcoală, am văzut pe trotuar o pisică care probabil murise din cauza frigului, puţin mai departe în fiecare dimineaţă un om aduce mâncare unor pisici care supravieţuiesc frigului fiecărei nopţi...
Vă mulţumesc mult pentru această lectură care îmi va aminti că în această lume încă mai sunt oameni frumoşi.

4 comentarii:

  1. Nici nu ştii cât mă bucur să aud că cititul rămâne pasiunea ta.
    În ceea ce priveşte oamenii, ai încredere: există mulţi îngeri trăitori printre noi - cei care suntem şi buni şi răi... dar chiar şi în omul cel mai rău vei putea descoperi un bob de lumină.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cititul va rămâne mereu pasiunea mea, pentru că sunt trăiri pe care nu mi le poate da nimic altceva precum reuşesc cărţile.
    În sensul acesta sigur voi învăţa ceva şi din "Demonii" de F.M. Dostoievski.

    RăspundețiȘtergere
  3. Emilia, sunt bucuros sa vad un alt om care isi alege sa parcurga un drum similar celui pe care l-am strabatut eu in viata. Ma refer la pasiunea ta pentru citit. Vin cu drag la tine.

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu ştiu ce voi alege să devin mai târziu, dar ştiu că voi rămâne aceeaşi ahtiată de cărţi şi lecturi. Şi eu citesc cu drag blogurile dumneavoastră.

    RăspundețiȘtergere